Rugăciunea bună

Rugăciunea este înălţarea minţii noastre către Dumnezeu sau întâlnirea omului cu Dumnezeu. Isus, Fiul lui Dumnezeu i-a învăţat pe oameni cum să vorbească cu Tatăl ceresc.

În predica de pe munte Isus a spus: „Când vă rugaţi , nu spuneţi multe ca păgânii, care cred că vor fi ascultaţi pentru vobăria lor. Aşadar, să nu vă asemănaţi cu ei, căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie, înainte ca să-i cereţi. Voi, deci, aşa să vă rugaţi:

<<Tatăl nostru, care eşti în ceruri:

sfinţească-se numele tău;

vie împărăţia ta;

facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.

Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi;

şi ne iartă nouă greşelile noastre,

precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;

şi nu ne duce pe noi în ispită;

ci ne mântuieşte de Cel Rău. >>

Căci dacă voi iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru ceresc vă va ierta, însă dacă

nu-i veţi ierta pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greşelile voastre” (Mt 6,7-15).

O femeie evlavioasă se ruga foarte mult. Fiind observată de un preot, acesta a întrebat-o despre rugăciunea pe care o spunea, deoarece ea strălucea de fericire după fiecare rugăciune, iar această fericire o însoţea în toate momentele zilei. Ea a răspuns: „Eu nu ştiu decât rugăciunea Tatăl nostru, dar înţeleg ceea ce spun”. „De câte ori o spui pe zi?”, a întrebat-o preotul. Ea a răspuns: „Când merg la biserică, la adoraţie, în familie…”. „Dar cât te rogi din ea?”, a întrebat preotul. Femeia a răspuns: „Un cuvânt sau un sfert din rugăciunea Tatăl nostru sau, uneori, toată rugăciunea”. Preotul, fiind din ce în ce mai curios, a întrebat-o: „Cum, un singur cuvânt?” Femeia a răspuns: „Când spun Tată, mă gândesc la Dumnezeu, vorbesc cu el, chiar dacă nu-l văd, pun problemele mele în faţa lui, îl ador şi-i mulţumesc. Mă simt ca un copil, iar inima mi se umple de bucurie şi nu pot merge mai departe. Când spun care eşti în ceruri, mă opresc gân­dindu-mă la fericirea din cer, iar aceasta îmi dă curajul de a lupta cu problemele şi încercările vieţii, ca să pot dobândi cerul. Aşa că, atunci când spun bine rugăciunea Tatăl nostru, abia o pot termina”.

Isus însuşi se ruga deseori Tatălui său ceresc. El s-a rugat pentru ucenicii săi şi pentru toţi oamenii, înainte de arestarea sa în Grădina Măslinilor.

Rugăciunea lui Isus  

,,Părinte, a venit ceasul; preamăreşte-l pe Fiul tău, ca şi Fiul să te preamărească pe tine.Tu i-ai dat putere peste toţi oamenii, ca el să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care i-ai încredinţat lui. Aceasta este viaţa veşnică: să te cunoască pe tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Cristos pe care l-ai trimis. Eu te-am preamărit pe pământ, îndeplinind misiunea pe care tu mi-ai încredinţat-o. Preamăreşte-mă acum, Părinte, în faţa ta, dându-mi slava pe care am avut-o la tine înainte de începutul limii. Eu am făcut cunoscut numele tău oamenilor din lume, pe care mi i-ai dat. Ei erau ai tăi si tu mi i-ai dat mie, iar ei au păzit cuvăntul tău. Ei ştiu acum că tot ce mi-ai dat vine de la tine; pentru că le-am dat cuvintele pe care mi le-ai încredinţat, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevarat că am venit de la tine şi au crezut că tu m-ai trimis. Eu mă rog pentru ei. Nu mă rog pentru lume ci pentru cei pe care mi i-ai dat. Ei sunt ai tăi şi toate ale mele sunt ale tale, după cum toate ale tale sunt ale mele. Eu sunt preamărit în ei. De acum eu nu mai sunt în lume; ei sunt în lume iar eu vin la tine. Părinte sfănt, păstrează-i în credinţă faţa de numele tău pe cei pe care mi i-ai dat, ca ei să fie una ca şi noi. Cât timp am fost cu ei, eu i-am păstrat în credinţa faţă de numele tău, pe cei pe care mi i-ai dat; am vegheat asupra lor şi nu s-a pierdut nici unul dintre ei afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Acum însă vin la tine şi acestea le spun în lume, ca bucuria mea în ei să fie deplină. Eu le-am dat cuvântul tău şi lumea a început să-i urască, pentru că ei nu sunt din lume, după cum nici eu nu sunt din lume. Nu te rog să-i scoţi din lume, ci să-i păzeşti de rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici eu nu sunt din lume. Consfinţeşte-i în adevăr; cuvântul tău este adevărul. După cum tu m-ai trimis pe mine în lume, tot aşa îi trimit şi eu pe ei în lume. Pentru ei eu mă jertfesc pe mine însumi, ca ei să fie consacraţi în adevăr. Părinte sfânt, nu mă rog numai pentru aceştia, ci şi pentru cei care vor asculta cuvintele lor şi vor crede în mine, ca toţi să fie una; după cum tu,  Părinte, eşti în mine şi eu  în tine, aşa şi ei să fie în noi una, ca lumea să creadă că tu m-ai trimis. Slava pe care mi-ai dat-o tu eu le-am dat-o lor, ca să fie una precum noi una suntem: eu în ei şi tu în mine. Părinte, vreau ca şi cei pe care mi i-ai dat să fie împreună cu mine acolo unde sunt eu, ca ei să vadă slava pe care mi-ai dat-o, pentru că tu m-ai iubit pe mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drept, lumea pe tine nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut şi aceştia au cunoscut că tu m-ai trimis. Eu le-am făcut cunoscut numele tău si-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care m-ai iubit tu să fie în ei şi eu în ei” (In 17, 1-26).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>