Isus la Cina cea de Taină

     Era sarbătoare, Paştele,  toţi bănuiau că este ultima sărbătoare. Pentru că tensiunile dintre Isus şi reprezentanţii Templului crescuseră se simţeau urmăriţi.  Isus  trimite doi ucenici, pe Petru şi Ioan,  pentru a pregăti masa de Paste, Seder, căreia creştinii îi vor spune Cina. Ei îl întreabă pe Isus unde doreşte să-I pregătească cina. Isus le răspunde: „Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul îţi zice: „Unde este camera de oaspeţi în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?”. Şi vă va arăta o cameră mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele” (Lc 22, 10-12).


     Sender sau Masa de Paşte era una deosebită pentru evrei, pentru că amintea de Prima noapte de Paşte, de noaptea eliberării din Egipt. Această masă cuprindea pâine nedospită sau azima, vin, hrean,ierburi amare, pătrunjel înmuiat în oţet, un ou tare,un amestec de fructe şi nuci pisate, un picior de miel.

     Cei doi apostoli au pregătit masa aşa cum le spusese Isus. Vor fi la masă doar ei, apostolii şi Isus, dar de obicei se aşeza un tacâm în plus, un loc liber pentru profetul Ilie care l-a anunţat pe Mesia.

     Când a sosit ceasul Isus s-a aşezat la masă împreună cu apostolii. La această masă, Isus le va da apostolilor anumite învăţături şi va face câteva fapte deosebite:

–          Le spală picioarele apostolilor, după ce s-a încins cu un giulgiu. Ritul spălării picioarelor se practica în Orientul Mijlociu ca semn de cinstire a unui oaspete, dar era făcut de un servitor şi avea drept scop recunoşterea inferiorităţii. Văzând că Isus dorea să facă acest gest Petru se opune, dar Isus îi explică: „Ceea ce fac eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta”, Petru continuă: „Nu-mi vei spăla niciodată picioarele!” (In 13, 6-17).

     Isus îi spune mai întâi lui Petru, că, dacă nu îi va spăla picioarele se vor despărţi, iar     apoi se adresează tuturor apostolilor spunându-le că sunt datori să-şi spele picioarele unii altora aşa cum a făcut el.

–          Isus le spune că unul dintre ei îl va trăda. Era vorba de Iuda. Petru îl indeamnă pe Ioan să-l întrebe pe Isus cine este acela. Isus le spune: „Acela este căruia eu, întingând bucăţica de pâine, i-o voi da” (In 13, 26).

–          La această Cină Isus a instituit Sfânta Euharistie. După ce Iuda a plecat, Isus ia pâinea o binecuvântează, o frânge şi o dă apostolilor spunând: „Luaţi şi mâncaţi, acesta este trupul meu dat pentru voi”. Apoi, Isus ia paharul cu vin îl binecuvăntează şi îl dă apostolilor spunând: „Acesta e paharul cu sângele meu, sângele legii celei noi care se va vărsa pentru voi. Faceţi aceasta în amintirea mea” Cu aceste ultime cuvinte Isus înfiinţează un alt sacrament si anume Sfânta Preoţie.

–          Isus îi anunţă pe apostoli că va muri, dar le dă şi un îndemn: „Să vă iubiţi unul pe altul aşa cum v-am iubit şi eu pe voi” Petru se arată a fi curajos: „Doamne unde te duci? De ce nu pot să urmez ţie acum? Viaţa mea o voi pune pentru tine” Isus îi răspunde: „Adevărat, adevărat zic ţie că nu va cânta cocoşul, până nu te vei lepăda de mine de trei ori” (In 13, 33-38).

–          Isus îşi ia rămas-bun de la apostoli şi îi avertizează asupra celor care vor urma.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>