Învierea lui Isus

În cartea “Baraba”, autoarea Maria Corelli, ne prezintă în mod artistic aspecte ale Învierii lui Isus: “Îngerii stăteau alături, ochii lor cereşti erau aprinşi de un entuziasm divin, şi din toată făptura lor ieşeau raze lungi, luminoase,care ajungînd până la cer alungau cele din urmă stele întârziate…..Zorile se apropiaseră. Aşteptarea pasionată a naturii îşi ajunsese culmea; părea că aceasta era peste puterile ei, că lumea întreagă şi soarele şi razele şi toate planetele se vor topi ca picăturile de rouă de o aşteptare atât de entuziastă. Aurora era aproape, acea auroră, care nu se asemăna cu nici o alta, aurora speranţei, a bucuriei, a credinţei şi a iubirii de care e plină viaţa veşnică. Olinişte profundă domnea acum.

Toţi soldaţii zăceau la pământ, fără conştiinţă ca loviţi de un trăsnet, cântecul tainic de mai-nainte încetase; numai uşoara fâlfâire de aripi a trimişilor dumnezeeşti mai producea un şuşuit melodios. Deodată, în mijlocul tăcerii solemne, colosala piatră care acoperea mormântul Celui răstignit, se clătină şi fu dată la o parte, ca o uşă ce s-ar deschide repede înaintea ieşirii unui împărat.
Din mormânt apăru cel de al treilea înger majestos. De o frumuseţe minunată, Isus înviat din morţi, stătu şi privi cu ochi iubitori toată acea lume omenească, cufundată în nesimţire şi somn; însuşi acelaşi Chip minunat, care nu de mult luminase Crucea Răstignirii şi a Morţii, acum cu un surâs de biruinţă dăruia nevinovatei omeniri viaţa veşnică, nemuritoare! Cerul recunoscător se lumină, drept răspuns; pământul se învioră, şi fiecare floare, fiecare frunză a bogatei lui vegetaţii răspândea nişte plăcute miresme, întreaga natură sălta la atingerea cu veşnicia şi culoarea palidă a zorilor acoperi tot pîmântul ca un giulgiu alb, curat, binecuvântându-l, parcă. Omul Răstignit şi Înviat înfăţişa acum tainica însoţire a lui Dumnezeu cu omul, dovedind că pentru puterile sufleteşti eliberate de păcat, nu este nici piedică, nici lovitură, nici sfârşit; păcătoşenia omenească a fost răscumpărată şi moarte nu mai este!”

Maria Magdalena împreună cu alte femei evlavioase erau nerăbdătoare să ajungă la mormântul lui Isus. Sărbătoarea sabatului nu le-a permis să ajungă la mormânt mai devreme. Era duminică, dis de dimineaţă şi femeile se grăbeau să ajungă cât mai repede pentru a-i unge trupul lui Isus cu mirodenii. Au început să urce când şi-au amintit că la intrarea în mormânt se găseşte o piatră foarte mare, care va fi greu de înlăturat. Dar surpriză, când au ajuns la mormânt au constatat că piatra era rostogolită iar mormântul gol. Nişte personaje înveşmântate în alb le spun că Isus pe care ele îl căutau nu mai este acolo, Isus este Viu. Îngerii nu apucaseră să-i spună Mariei Magdalena că Isus este viu, iar ea începuse a plânge lângă mormânt crezând că trupul lui Isus a fost furat. În acelaşi moment se aud niste paşi în apropierea Mariei, iar ea crezând că este grădinarul, spune: “Au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus”. Maria Magdalena nu şi-a imaginat nici o clipa că Isus este viu. Isus zice: “Marie”, voind parcă să-i spună: “Cum nu mă cunoşti tu pe mine?” Atunci Maria ridicandu-se strigă: “Rabboni” adică “Învăţătorule”, voind să-l îmbrăţişeze. Dar Isus îi spune că încă nu este momentul, pentru că nu s-a ridicat la Tatăl Său.
Isus înviat se arată mai întâi Mariei Magdalena, o mare păcătoasă înainte de a-l cunoaşte, dar care a dovedit că şi-a însuşit învăţătura lui şi că îl iubeşte foarte mult, după ce îl cunoaşte. Isus îi încredinţează tocmai Mariei misiunea de a-i anunţa pe ceilalţi.
Ne putem imagina ce a produs în sufletul Mariei Invierea lui Isus? Probabil că a alergat plină de bucurie, încântată, eliberată până l-a apostoli pentru a-i anunţa acest fapt cu totul deosebit.

Www you tube ro Pr Marian Marcus Hristos din morti a inviat

Vezi mai multe video din diverse

“Este viu”. Această afirmaţie va bulversa istoria omenirii, fapt incredibil pentru mulţi bărbaţi şi multe femei, chiar prieteni şi admiratori ai lui Isus. Învierea lui Isus este evenimentul care va schimba gândirea asupra vieţii, eveniment care se află deasupra istoriei.
Învierea lui Isus depăşeşte evenimentele istorice dar pentru că a fost o realitate sunt câteva argumente care dovedesc prezenţa sa în istorie:
– Apostolii au devenit alţi oameni după ce l-au văzut pe Isus înviat, din oameni plini de tristeţe, timoraţi au devenit entuziasmaţi şi plini de eroism datorită întâlnirii cu Isus.
– Textele biblice care atestă Învierea lui Isus sunt sobre, dacă nu ar fi fost adevărat nu ar fi fost aşa.
– Profanarea mormântului era oprită cu multă severitate de legea evreiască şi de cea romană.
– Apostolii şi evangheliştii au dat mărturie cu viaţa, fiind convinşi că Isus a înviat.
– Sunt foarte puţini istorici care contestă unele date legate de Învierea lui Isus.
Majoritatea specialiştilor trag astăzi concluzia că mormântul era cu adevărat gol. Atunci cum ar fi putut Petru şi ceilalţi ucenici ai lui Isus să vestească învierea în Ierusalim? Toţi ar fi adus ca argument faptul că trupul este prezent în mormântul lui Iosif din Arimateea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>