Sfântul Iosif, soţul Sfintei Fecioare Maria


Evangheliile ne vorbesc foarte puţin despre Sfântul Iosif, soţul Sfintei Fecioare Maria. El provenea din neamul lui regelui David, „Iosif, fiul lui David”, după cum spune îngerul Gabriel care i se arătă în vis pentru a-l încuraja să accepte situaţia neobişnuită a Mariei, logodnica sa.


Tradiţia ne spune despre Iosif că el devine logodnicul Sfintei Fecioare Maria, pentru că bastonul său a înflorit, transformându-se într-un crin înflorit, pe când bastoanele celorlalţi tineri pretendenţi au rămas neschimbate.

După logodnă, Iosif a observat că Maria era însărcinată şi voia să o lase în ascuns, dar un înger îi apare în vis şi îi spune că Maria îl va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Atunci Iosif „a luat-o la el pe logodnica sa”.
Evangheliile ne relatează puţine momente în care este prezent Iosif: naşterea lui Isus la Betleem, fuga în Egipt, întoacerea la Nazaret după moartea regelui Irod, momentul pierderii şi al regăsirii lui Isus la vârsta de doisprezece ani în Templul din Ierusalim. După pierdera lui Isus la vârsta de doisprezece ani, Evangheliile nu mai relatează nimc despre Iosif. Probabil a sfârşit viaţa pământească înainte ca Isus să fi început activitatea lui publică, după ce, cu umilinţă şi demnitate, a împlinit extraordinara misiune de a fi tată purtător de grijă al Mântuitorului întregului neam omenesc.

Cinstirea publică a lui Iosif a început în secolul al IX lea. În anul 1621, Papa Grigorie al XV-lea a declarat ziua de 19 martie sărbătoare de poruncă în cinstea Sfântului Iosif; Papa Pius al IX-lea, l-a declarat pe Sfântul Iosif patron al Bisericii universale, în secolul al XIX-lea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>