
După eliberarea din Egipt şi după călătoria prin pustiu, poporul israelit intră în Canaan, condus de Iosue. După împărţirea teritoriului în douăsprezece părţi fiecare trib ocupă partea sa, iar poporul a fost condus de către judecători.
Din cauza neascultării faţă de Dumnezeu, israeliţii au fost daţi pe mâna filistenilor timp de patruzeci de ani. În acel timp trăiau în tribul lui Dan un bărbat şi o femeie care nu aveau copii. Un înger al lui Dumnezeu a venit la ei şi le-a spus: „Veţi avea un fiu pe care îl veţi consfinţi Domnului din copilărie. Vin şi băutură ameţitoare să nu bea, nimic necurat să nu mănânce şi părul să nu i se tundă”.
Fiul promis s-a născut şi ei l-au numit Samson. El va fi unul dintre judecătorii lui Israel. Când Samson s-a făcut mare s-a dus într-o cetate a filistenilor. Acolo i-a ieşit în cale un pui de leu furios care răgea. Samson s-a aruncat asupra lui şi l-a sfâşiat ca pe un ied. Astfel Samson arată filistenilor puterea sa. Ei au venit în număr mare ca să-l prindă. Unii dintre israeliţi care se temeau de filisteni l-au prins şi l-au dat pe mâna lor, dar Samson a rupt funiile şi a ucis o mie de filisteni. După aceasta, Samson s-a dus în localitatea Gaza rămânând peste noapte acolo. Aflând acestea, filistenii au închis porţile şi aşteptau ca dimineaşa să-l omoare. În timpul nopţii Samson s-a trezit, a alungat paznicii, a luat pe umeri canaturile porţilor, cu uşori şi cu zăvoare cu tot, şi le-a dus pe un munte din apropiere.
Samson s-a dus apoi la o femeie filisteană care se numea Dalila. După multe rugăminţi, Samson îi spune acesteia că secretul puterii lui este părul său, care dacă ar fi tăiat ar deveni slab ca toţi ceilalţi oameni.
Dalila îi taie părul lui Samson în timp ce acesta dormea şi astfel puterea l-a părăsit. Filistenii l-au luat pe Samson, i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri şi l-au aruncat în închisoare.
După un timp, filistenii au dat o serbare în cinstea zeului lor Dagon. Fruntaşii filistenilor erau adunaţi într-o casă, vreo trei mii de oameni. Ei l-au scos pe Samson din închisoare şi l-au dus în casa în care se ţinea serbarea, pentru a-l pune să danseze. Părul lui Samson începuse să crească iar atunci când a ajuns în sala de festivităţi îi spune băiatului care îl conducea să-l ducă la coloanele pe care se sprijină casa.
Apoi Samson strigă căttre Domnul: „Doamne Dumnezeule, aminteşteţi de mine şi redă-mi puterea de mai înainte”! Şi apucând ambele coloane le-a zguduit atât de tare încât casa s-a prăbuşit peste toţi oamenii care erau în ea. Samson moare dar omoară în acelaşi timp mai mulţi duşmani decât ucisese în viată. El a fost judecător timp de douăzeci de ani.
Pingback: Bucurestii anilor '50 - '60 Povesti de Bucuresti 15
Dalila nu a fost sotia lui Samson?
Nu, Dalila nu a fost niciodata sotia lui Samson.
Pingback: Bauturi energizante 2 RETETE CULINARE - » ARTE @ Zinnaida
Se poate trage concluzia că înțelepciunea, datorită căreia fusese ales judecător, nu i-a fost destulă ca să se ferească de o femeie…
Da, mai avea nevoie de multă stăpânire de sine!
Am auzit ca si in zilele noastre copiii evreilor sunt instruiti pe baza acestor intamplari…
(valabile )
Da, cred că evreii tradiţionalişti îşi educă astfel copiii.
Gasesc ca faci ceva minunat!
cei ce ajung aici pleaca cu ceva din intelepciunea lumii!
bravo!
Multumesc mult, Cita!
As comenta doar faptul ca Dumnezeu in fond nu a parasit niciodata poporul pe care
l-a ales si chiar de l-a pedepsit i-a dat mereu ceva sau pe cineva ca sa reziste, sa se salveze!
Asa si cu noi: desi suntem pacatosi si traim in necredinta si nu respectam legile Domnului, si avem parte de necazuri de tot felul , mereu exista un strop de dumnezeire care sa ne salveze! Si asta ca sa intrezarim fata LUI nicidecum sa ne socotim norocosi!!!
Ai dreptate Cita! Dumnezeu este mereu cu noi si langa noi si ne ajuta chiar si atunci cand ne indepartam de El – pentru ca ne iubeste!