Prelucrare după Victor Hugo:
Cumplit vorbit-a Domnul cu vuiet de furtună
Şi Cain pleacă-ndată, avutul şi-l adună.
Înspăimântat de moarte, el pleacă-n pribegie;
În urma-i vin de-a valma feciori, nepoţi, soţie,
Şi merge, merge-ntr-una, cu grabă, la-ntâmplare.
De masă, de odihnă, nici timp nici poftă n-are.
O voce nemiloasă mereu din urmă-l mână:
E sângele lui Abel, ce strigă din tărână.

